joi, 8 septembrie 2011

Iubeste-ma inca...

Nu ma lasa singura.Am inca nevoie de tine.Chiar daca intunericul a fost invins de zi.Chiar daca orele indica sosirea momentului despartirii noastre, chiar daca lumina soarelui se raspandeste pe cearsaful din patul nostru si marea te cheama, eu te vreau inca aici cu mine, iubitul meu...

Aici, alaturi de inima mea.Aici, cu capul sprijinit pe umarul meu.Aici, sa respiri parfumul pielii mele.Avem doar clipa asta sa stam impreuna pana cand nesiguranta ne va ajunge si ne vom desparti.Nu ma intereseaza ce se va intampla dupa...ce  posedam este ACUM. Ce sa facem cu maine, daca in azi este tot ceea ce ne dorim??? Tine-ma strans in acest moment, iubitul meu...tot ceea ce urmeaza dupa poate sa astepte.Nu pleca.Ramai si incalzete-ma in bratele tale.

O ciocarlie deja canta,salutand ziua care urmeaza sa ne desparta.O noua zi care ne va duce departe unul de celalalt fara sa ne promita ca ne vom mai intalni vreodata.

Pasii pe care ii vom face cand vom abandona acest vis, aceasta ora de iubire,vor urma o distanta de netrecut intre corpurile noastre, dar nu si intre inimile noastre, pentru ca nimeni si nimic nu va putea distruge o legatura asa stransa ca a noastra.

Tu vei pleca...eu voi ramane aici, asteptandu-te,cercetand zi dupa zi marea pentru a vedea daca mi te va aduce inapoi.

Ca va fi pentru un minut, ca va fi pentru toata viata, ca va fi pentru o eternitate, iubitul meu, ma vei gasi asteptandu'te , visand la plaja pe care ne'am sarutat prima data.

Dar acum nu vreau sa ma gandesc la despartirea noastra, acum vreau doar sa dorm langa tine.Langa corpul tau parfumat.In bratele tale care sunt singurul meu loc sigur.Alaturi de tine, care esti oceanul meu, esti viata mea,esti TOTUL...

Inca o ora, iubitul meu...doar o ora...IUBESTE-MA inca...!

ESTI TU..VISUL MEU CEL MAI FRUMOS...


Da-mi mainile!Nu pleca!Am incercat sa te las afara din gandurile mele dar inima striga prea tare din cauza durerii pe care i-o cauzeaza absenta ta pentru a putea-o ignora si a o supune la tacere.

Am nevoie de tine!Am nevoie sa te simt aproape cand golul din inima mea ma face sa cad in intunericul temerilor mele si picioarele mele merg pe marginea prapastiei.

De prea multe ori am tremurat de frig departe de imbratisarea ta, de prea multe ori am simtit nevoia de a ma abandona in bratele tale si de a inceta sa ma mai simt rau.

De prea multe ori am plans ascunzadu-ma sub cearsaful de pe patul meu pana adormeam si te visam din nou.

''Acum ca esti din nou langa mine nu vreau sa dispari ca visurile care se dizolva cand ma trezesc.

Rezeama'ti capul pe umarul meu si ramai asa, in liniste, fara sa spui nimic.Imi este de ajuns sa te am langa mine. Imi este de ajuns sa te mangai si sa te pot respira in timp ce lumea se trezeste si noi ramanem inchisi in acest vis in amurgul diminetii.

Nu vreau sa te vad suparat.Chipul tau este atat de frumos cand zambesti.

Acum este totul trecut, totul sfarsit.Sa nu mai lasam resentimentele sa degradeze iubirea noastra.

Dormi iubitu meu, dormi si nu te trezi in timp ce eu iti conturez micutele riduri din jurul ochilor cu degetele mele.

Dormi iubitul meu!...si da'mi mainile!Da-mi mainile si pastreaza-ma cu tine!Iti apartin.Imi apartii.Esti tu...VISUL MEU CEL MAI FRUMOS!...''

luni, 5 septembrie 2011

Contra la discriminaztione degli neri i zingari.




Cos'hai da guardarmi così? Sono il figlio de un UOMO . Un UOMO come lo sei tu. Un UOMO con un cuore che batte. Un UOMO che piange. Un UOMO che soffre. Un UOMO che ama. Un UOMO che spera.

Cosa vedi in me? Un animale? Un alieno? Un mostro orrendo?

Ti faccio paura solo perché il colore della mia pelle non è come il tuo? Non riesci a guardare nei miei occhi perché ciò che ci leggeresti metterebbe a nudo la tua coscienza e ti sentiresti colpevole per quello che mi hai fatto?

Dove eri mentre tendevo la mia mano verso la tua e ti chiedevo d'aiutarmi? Dove eri mentre mia famiglia  e miei amici morivano di sete a bordo di quel gommone su cui galleggiavano le speranze di altri UOMINI che, come me, si auspicavano una vita migliore?

Dove eri mentre t'imploravo d'accoglierci e non lasciarci al nostro triste destino? Dove eri mentre mi coprivo gli occhi con le mani e pregavo DIO che tu avessi pietà di noi?

Hai voltato il volto dalla parte opposta alla mia. Hai preferito continuare a guardare alla tua bella vita, evitando alla tua vista qualcosa che avrebbe potuto farti stare male ed hai finto che noi non esistessimo.

Hai finto che la nostra morte fosse un gioco, perché le nostre vite, secondo te, valgono meno di quelle della gente che ha lo stesso colore della tua pelle.

Ed anche adesso che il mare sta vomitando il corpo senza vita dei miei compagni, continui a darmi a dosso e a trattarmi peggio di un animale.

E se, un giorno, ci fossi tu al mio posto?...

miercuri, 17 august 2011

PCH

Asociatie

Asociatia Peluza Catalin Hildan Dinamo a luat fiinta in anul 2011, fiind fondata de catre aceiasi oameni care au pus umarul la formarea acestei peluze si care au facut din aceasta numarul unu in Romania vreme de multi ani, din toate punctele de vedere.

Aceeasi peluza care era privita atat cu invidie dar si cu respect de catre intreg fenomenul ultras din Romania, aceeasi peluza care a organizat deplasari impresionante atat interne cat si externe, aceeasi peluza care a dat tonul in ceea ce privește coregrafiile si spectacolul din tribune, aceeasi peluza care a realizat atat o revista cat si o emisiune radio.

Asociatia isi propune sa ofere conditiile dezvoltarii peluzei astfel incât independenta acesteia fata de conducere sau de alti factori de influenta sa nu fie pusa sub semnul intrebarii.

Aceasta asociatie ne ofera posibilitatea sa contribuim, poate intr-o masura mai mare sau mai eficienta decat pana acum, la aceasta dezvoltare a peluzei. Printr-o continua implicare in ceea ce inseamna evolutia acesteia, ne dorim sa ne detasam din nou in fruntea peisajului ultra’ din România.

De asemenea ne propunem sa aparam in continuare imaginea clubului Dinamo București, dar si imaginea, interesele si drepturile suporterilor in general, ale suporterilor dinamovisti in particular. Interesul nostru general, ca suporteri dinamoviști, este ca tot ce înseamna Dinamo, de la echipa pana la suporteri, sa evolueze si sa atinga noi culmi ale succesului.

Dorim sa devenim o voce a acestui interes dar si o voce a drepturilor suporterilor, o voce care multa vreme nu a fost ascultata, o voce impotriva abuzurilor îndreptate din mai multe directii impotriva noastra, o voce impotriva ipocriziei care înconjoara fotbalul romanesc.

Totodata, poate cel mai important obiectiv este pastrarea vie a amintirii si spiritului lui Catalin Hildan; promovarea valorilor in care a crezut si Catalin: devotament, ambitie, dragoste pentru culori, spirit de sacrificiu.

Dupa ce ani de zile am fost alaturi de Dinamo si de aceasta peluza, consideram ca este momentul sa pornim si pe acest nou drum, cu speranta ca vom reuși poate chiar mai mult decat ne-am propus.

O ISTORIE A FOTBALULUI ROMANESC

Catalin Hildan

Mai mult decat un nume…un leader.. un mit…o istorie…un simbol…o peluza… CATALIN HILDAN!

Dragoste, patima, ambitie, daruire si sacrificiu, sunt doar cateva din cuvintele care il defineau. Catalin Hildan este simbolul clubului Dinamo.. este cel care s-a nascut, a trait si a murit pentru Dinamo. Catalin Hildan reprezinta motivul pentru care iubesti culorile alb-rosii si iti doresti sa imbraci tricoul lui Dinamo.

Fara Catalin, nici noi, nici Dinamo nu am mai fi fost la fel:

“Obisnuiti sa castigam mereu, orice infrangere insemna pentru noi o adevarata drama. Plangeam, ne ofticam, iar cel mai urat dintre noi facea Catalin, care suferea enorm la orice meci pierdut. Era atat de pasionat si avea atata furie in el, incat cred ca ar fi fost in stare sa il sfasie pe cel care s-ar fi luat de el in clipele acelea”-Florentin Petre

Atras de mic de sport, a debutat cu rugby dar nu pentru mult timp, inclinatia sa spre fotbal aducandu-l in curtea clubului Dinamo in anul 1986. In scurt timp dragostea sa pentru fotbal, ambitia sa, devotamentul si atașamentul sau pentru Dinamo si-au spus cuvantul. A caștigat titlul national la toate categoriile de varsta: pitici, cadeti, juniori 2 și juniori 1.

Debutul la echipa mare a lui Dinamo a avut loc pe 2 octombrie 1994, intr-un meci impotriva Stelei, pe Ghencea, cand l-a înlocuit pe Demollari. Pentru Catalin, un meci cu Steaua insemna totul. Dupa cum spune tatal sau, Marin Hildan, victoria cu 3-2 in fata Stelei din 2000 – care a adus titlul cu numarul 15, dupa o pauza de 8 ani – a insemnat cea mai mare bucurie a lui Catalin.

Daca ar fi sa vorbim in date statistice, realizarile lui Catalin sunt impresionante, in prima divizie a imbracat de 138 de ori tricoul lui Dinamo, marcand 6 goluri; în competitiile europene a jucat 7 meciuri; iar tricoul echipei nationale a Romaniei l-a îmbracat de 8 ori, participand si la Campionatul European din 2000. In aceasta perioada a castigat un titlu national si o cupa a Romaniei.

Dar nu statistic vorbim, vorbim despre ce inseamna Catalin Hildan pentru noi, despre daruirea lui pe teren, despre lacrimile de dupa infrangeri, despre momentele unice pe care ni le-a daruit, despre dorinta de invingere si euforia sa de dupa victorii…

In toamna anului 2000, in ziua de 5 octombrie, Catalin Hildan pleaca in alta lume. Prea brusc, prea devreme si prea trist, Catalin lasa in urma lui o familia minunata si un imens gol in sufletele suporterilor care nu il vor uita niciodata si care il vor considera mereu – UNICUL CAPITAN. Astfel ziua de 5 octombrie devine cea mai trista zi din istoria clubului Dinamo.

Atitudinea sa atat din teren, unde isi transmitea dorinta de victorie tuturor coechipierilor, cat si cea exemplara pe care o avea in afara stadionului, apropierea sa de suporteri, spiritul sau unic de lupta, devotamentul si dragostea pentru culorile lui Dinamo au făcut din Catalin Hildan un idol al suporterilor dinamovisti si un model pentru toti jucatorii care au avut onoarea de a-i fi alaturi.

De la Catalin am invatat ce inseamna sa-ti doresti victoria, de la el am invatat sa fim luptatori, sa plangem dupa o infrangere si sa ne ridicam de fiecare data, de la el am invatat ce inseamna sa iubesti cu adevarat culorile alb-rosii.

Astazi, tricoul cu numarul 11 al lui Dinamo reprezintă intreaga mentalitate dinamovista, spiritul de lupta, de sacrificiu – mandria noastra, un idol si chiar mai mult … un ideal.

Catalin Hildan inseamna Dinamo. El este cel care reprezinta mai mult decat oricine numele Dinamo iar noi, suporterii avem datoria sa purtam vie flacara amintirii sale, sa ducem mai departe tot ce am invatat de la el, sa il cinstim si sa ii aparam numele.

Odata cu numele, Peluza Catalin Hildan duce mai departe idealurile si spiritul sau, Catalin fiind mereu prezent in sufletele noastre, fiind simbolul care va continua sa ne dea incredere.

TE VOM IUBI MEREU !

CAINE PANA LA MOARTE

Alege !!!

Desfa o bere; Sau ia-ti o apa plata cu lamaie. Iesi cu tovarasii in oras; sau scrie-le pe messenger. Mergi la stadion; sau deschide televizorul.Traieste meciul; sau doar priveste-l. Canta pentru echipa ta; sau mananca linistit seminte. ‘Mareste volumul’ cand scorul nu e favorabil; sau pleaca de la stadion. Aplauda-ti favoritii in momentele grele; sau fa-le semne obscene. Ramai cu mainile curate; sau manjeste-te pentru un ‘pumn de argint’. Vopseste un steag; sau doar admira pe internet poze. Ajuta cu ce poti la ridicarea peluzei tale; sau doar lauda-te cu realizarile celorlalti. Invinge-ti corect rivalul; sau da`i un bolovan in cap. Fii solidar pana si cu adversarii cand e cazul; sau bucura-te cand li se face o nedreptate. Nu te lasa calcat in picioare; sau stai capra. Reactioneaza cand un ‘camarad’ a dat de necaz. Sau fa-te ca nu vezi. Fii suporter; sau fii spectator. Incurajeaza-ti echipa pentru a obtine rezultate; sau asteapta sa obtina rezultate pentru a o incuraja.

Ai optiuni…

…cu totii avem !

Ramane doar sa punem in balanta ce e bine pentru noi, ce e bine si pentru cei la care tinem sau pentru cauza pe care o sustinem. Atat! In cazul nostru, a celor care facem parte (sau cel putin pretindem asta) din fenomenul fotbal lucrurile sunt complicat de simple. Pe vremuri, cei ale caror locuri le ocupam noi, aia tineri, au reusit sa formeze, din instinct, un domino. Un domino construit din dragostea pentru culorile echipei careia si-au dedicat tineretea, din pasiunea pentru fotbal si pentru tot ce inseamna el. E adevarat, ajutati din plin si de atitudinea celor care le reprezentau in teren aceasta pasiune. Cu timpul insa, au inceput sa dispara piese. Una au luat-o conducatorii, alta impresarii jucatorilor, ba o alta jurnalistii, una mafia pariurilor, inca o piesa furata chiar de cei pentru care raguseau in fiecare week-end, ori de televiziuni, etc. Si mai dureros…pana chiar si de ei. Dar nimeni din cei care au furat cate o piesa nu s-a multumit cu putin, iar acestea au inceput sa dispara din ce in ce mai mult si tot dominoul sa se clatine din ce in ce mai tare. Piesele au fost schimbate cu probabil singurul punct comun al tuturor partilor implicate :

BANII. Multi bani. Si mai multi ! cat mai multi ! …

Clasa de jos a fost mancata aproape in intregime de sistem, omul cu o situatie precara fiind nevoit sa stea in afara stadionului in care a trait atatea satisfactii, din cauza preturilor impuse de conducerea cluburilor. Nu ca ar mai fi avut ce sa vada..pentru ca mafia pariurilor a avut grija sa transforme jucatorii in actori. Sau a impresarilor care i-au facut sa alerge de foame si nu din pasiune pentru clubul pe care il reprezentau. Sau a televiziunilor care s-au dus glont catre dobitoci si i-au indobitocit si mai tare prin denigrarea oamenilor care incercau sa puna piesele la loc. Sa nu uitam de cei care s-au dezis de “reconstruire” si au vandut din ele. Sau aceia printre care din pacate se numara din ce in ce mai multi in ziua de azi…cei resemnati, cei care nu vand piese dar le pierd din diferite motive. Fie din lejeritatea de a mai lupta pentru vremurile bune, fie pentru ca nu mai pot asta, fie din scarba, fie din fel de fel de alte motive.

Dar in general din DEZBINARE…

Pentru ca te axezi sa-ti dobori rivalul cand adevaratii inamici, toti cei care au inceput si continua cu brio sa strice totul, asteapta sa ne spargem capetele, sa infundam puscarii, sa ne bagam singuri pumnul in gura, sa cedam, sa ne resemnam !
Fotbalul romantic sau fotbalul modern ?

Deci ?! ALEGE !

joi, 28 iulie 2011

La storia de Barbie


Nel lontano 1945 a Los Angeles nasce in un garage quello che oggi è un colosso del mondo dei giocattoli; Mattel. Il marchio è la fusione dei nomi di due amici (Mattson ed Elliot) che costruivano mobili in legno per le case di bambola. Ruth Handler è la moglie di Elliot e collabora con i due amici. E' lei la "mamma" di quella che sarà Barbie. Colpita dal fatto che sua figlia preferiva giocare con le immagini delle attrici ritagliate dalle riviste anzichè con le classiche bambole, ebbe un ' intuizione; in un 'epoca in cui predominava la bambola per giocare a fare la mamma, perchè non rompere gli schemi con una bambola dal corpo di donna con la quale le bambine potevano identificarsi e giocare alla "donna moderna"? All' inizio però la sua idea non viene presa tanto in considerazione. Nel 1956 la svolta; durante un viaggio in Svizzera, Ruth vede in un negozio di giocattoli la bambola Lilli tratta dal personaggio dei fumetti del tedesco Reinhard Beuthien. La bambola è molto simile a quella che la Handler aveva in mente così ne compra tre pezzi e le porta in America decisa , visto il successo di Lilli in Germania e Svizzera, di rielaborarla e metterla in produzione.
Ed ecco che il 9 Marzo del 1959 prende vita Barbie (chiamata così in onore della figlia che l' aveva ispirata) una piccola venere di circa 30 cm dal corpo sinuoso e il make up in voga all' epoca. Inutile dire che il suo successo fu enorme e dalla prima versione con un costumino da bagno a righe, se ne aggiunsero altre con gli abiti ispirati al guardaroba delle star.
Questa piccola bambola è il perfetto rappresentante delle mode degli anni in cui "vive"; abiti, viso, mestieri svolti, amici e proprietà quali case, macchine, tutto cambia a seconda del periodo. Infatti in molti testi di storia della moda Barbie compare come simbolo di moda e nel 1976 in America in occasione del bicentenario dell' indipendenza degli Usa, Barbie fu messa assieme ad altri oggetti simbolo di quegli anni in un contenitore chiamato "Capsula del Tempo" che verrà aperto nel 2076 affinchè i nostri successori possano conoscere e ricordare come vivevano i loro predecessori! Ma la vita di questa bambola non è sempre stata rose e fiori; infatti spesso è stata accusata di dare ai bambini messaggi sbagliati in quanto il mondo che la Barbie propone è basato sulla materialità, il consumismo e l' apparire a tutti i costi. Critiche eccessive visto che molto spesso i bambini sono più saggi di noi e sanno che gli oggetti e la vita che popone Barbie servono solo a stimolare la loro fantasia. Inoltre visto che Barbie rispecchia la vita degli anni in cui viviamo, bisognerebbe riflettere più su in che tipo di società viviamo e non demonizzare un semplice simbolo di quello che creiamo noi!